Sonetul vaccinului de cord


Ne mor surâsuri sufocate-n mască,
Dar și cinismul prins în rânjet moare;
Suntem doar ochi, priviri iscoditoare
Ce doar scanează-n loc să înflorească.
 
Murim carantinați de-nsingurare,
Având zăbrele-n sufletul de iască,
Și-n hăul neiubirii, ce se cască,
Se cade ca-ntr-un vortex de uitare.
 
De molima ce bântuie, Părinte,
Ne vei scăpa, ca de oricare boală,
Dar vrem să clocotim, iubind fierbinte.

 
De-aceea te rugăm azi, cu sfială,
Să cauți printre leacurile-Ți sfinte
Vaccin pentru… a inimii răceală!
 
Simion Felix Marțian
Neunkirchen, 5 februarie 2021

6 gânduri despre &8222;Sonetul vaccinului de cord&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s